
'Na vota nci steva 'nu Re e teneva 'nu figlio. Chisto, 'na matina, se steva mangiànno 'a ricotta c''o pane; jètte a taglià 'o pane e si tagliava 'o rito. Carèttere duje strìzzeche 'e sangge 'ngoppa 'a ricotta. Jètte addo' 'a mamma, rice:
- Mammà, tanne mi 'nzòro i', quanno aggio truvato 'na figliola 'ianca comme 'sta ricotta, e rossa comme 'stu sanghe - po' dicette vicino 'o patre - Papà, vuie m'avìte a rà 'na vorza 'e rinàre, e 'a santa benirizione, ca i' mi n'aggi'a ì'.
'O patre lo dette, chisto se sbiàva. Camminava, camminava, p''a strada scuntàva 'nu vicchiariello ca li ricette:
- Bellu giò, tu che baje facènne?
- Eh! làsseme ì', zì viecchio, ca tanta vuài re' miei nun t''e pozzo fa' sapé a te.
- Ma, pure, rìmme caccosa!… po' essere ca te pozzo ra' cacc'ajuto.
- Tu 'o buo' sapé? Embè mo' t''o dico. A me mi succère accussì e accussì. M'aggio juto a mangià 'nu poco 'e ricotta c''o pane, so' ghiuto a taglià 'o pane e mi so' ta- gliato. E' carùto 'nu poco 'e sanghe 'ngoppa 'a ricotta, e i' aggio ritto ca tanno mi 'nzòro i', quanno aggio truvato 'na figliola 'ianca comme chella ricotta e rossa com- me chillu sanghe, e mo' chésse vavo truvànno.
- Embè, addo' vaje?
- Vavo cammenànne accussì.
- Va buono! tèccate 'sti tre castagne. Quanno sì' arrivato a tale e tale punto, tu ne rumpi una, viri ca lloco ci esce 'na figliola 'a rinto llà. Po' ci sta chillu sciùme, tu 'nfunne 'a mane rinto a l'acqua e nci mine 'na pennata r' acqua 'nfaccia, e si nu' ci 'o mine priesto, chella more.
Chisto se 'ne jette, e accussì facette. Rumpètte 'a primma, e nu' fuje lesta a menarla l'acqua 'nfaccia, e chella murètte. Rumpètte 'n'ata, e pure accussì. Rumpètte 'a terza e ci 'o menava ampriesse ampriesse l'acqua 'nfaccia, e chesta revinètte. S''a purtava 'nziemm'a cu' isso, quanno arrivàjeno a 'nu pizzo addo' steva n'àvuro. Chillo ricette:
- Sa che buò fa'? Sagliténne 'ngoppa a chist'àvuro, ammènte vavo 'a casa a piglià 'e panni pe' ti fa' vistì, picché tu stai a nnùra e i' addo' ti vavo a purtà? Statti lloco, ca i' mo' ti manno pure 'a carrozza.
E si ne jette. Abbasci'a chill'àvuro ci steva 'na funtana e, ogni ghiuorno, 'na Schia- va Sarracina ci éva a tirà l'acqua. Piglia, virètte l'ombra 'e chella rint' 'a funtana, si criréva ca era iessa, rice:
- I' so' tanta bella, e aggi' 'a vinì a piglià l'acqua 'a funtana!
Tùcchete, e rompe 'a rangella. Chella che steve a llà 'ngoppa 'a sentette, e le venette e rìrere. Chella schiava jette aizà l'uocchie, rice:
- Ah! vuje, vuje site? E m'avìte fatto rompere pure 'a rangelle. Aspittate ca vi vo- glio fa' nu' poco 'a capo.
Chella ricette ca nun s''a vuléva fa', e jessa rispunnètte:
- Ma facitavélle, pure parite chiù bella.
'A facette scénnere e le sciugliètte 'e capille. Ammènte li steva facènne 'a capo, virètte ca chella teneva 'nu bello spungulone 'ncapo, 'o pigliava, 'o nzippava rint'a récchia. L'ascètte nu' strìzzeche 'e sanghe: chillu strìzziche 'e sanghe arrivintàva 'na palummella. 'A Schiava Sarracina se mettette jessa 'ngoppa a l'àvuro. Vinètte 'o fi- glio r''o Re co' 'a carrozza, e comme 'a virette, rice:
- Tu stive accussì bella: mo' comme va ca ti sì' fatt'accussì brutta?
Rispunnette:
- E' benùto il sole e m'ha cambiato culore, è benuto il vento e m'ha cambiato parla- mento.
Chillo sentette rìcere accussì, s''a pigliava e s''a purtava 'a casa soja. Quanno fuje 'a casa, 'na matina jette chella palummella e si mittètte alluccà vicino 'o cuoco r''a Schiava Sarracina:
- Cuoco, cuoco re' la mala cucina, che fa lu Re cu' la Schiava Sarracina?
- Mangia, veve e dorme.
- Zuppetèlle a me e penne r'oro a te.
'A Palummella jette a l'ata matina, rice:
- Cuoco, cuoco re' la mala cucina, che fa lu Re cu' la Schiava Sarracina?
- Mangia, veve e dorme.
- Zuppetèlle a me e penne r'oro a te.
Faceva 'na bona scutiliàta 'e penne, e si ne jeva. 'Na vota 'o cuoco jette addo' chistu signore, rice.
- Sua Maestà, i' tengo 'na palummella, vene sempu fitto addo' me e dice:
Cuoco, cuoco, re' la mala cucina,
che fa lo Re cu' la Schiava Sarracina?
I' li risponne:
- Mangia, veve e dorme.
Iessa po' rice:
Zuppetèlle a me
e penne r'oro a te.
- Accussì i' li faccio 'a zupettella e iessa mi fa 'na scuteliata 'e penne e se ni va.
Ricette 'o Re:
- Embè, quanno iessa torna 'n'ata vota a binì, tu rimmélle a me, o si no 'a 'ngappe e m''a puorte.
Piglia 'o cuoco, quanno fuje 'a matina ca chella jette, 'a 'ngappava 'e ci 'a purtava. 'O Re 'a pigliava, rice:
- Uh! quanto è bella! porta ca', ca i' m' 'a voglio tenere cu' mico.
Passava certu tiempo, 'a mugliera ricette:
- I' che ci tengo a fa' chesta cà? I' 'a voglio accìrere!
Quanno fuje 'na matina, 'a afferrava e accirrètte, 'a vuttava 'a copp'abbascia: iette sotto 'a 'rariata e nci nasce 'nu pèro 'e purtuvallo. 'O Re, tanto nci 'o vuleva bene, 'o iéva aracquà isso 'a matina. 'Ncapo 'e tantu tiempo ricètte 'a mugliera:
- Chillu pèro 'e purtuvàllo llà che ci fa?
Piglia, iessa scinnètte e 'o facette ammuzzà. Iette 'na vicchiarella a circà 'a carità, 'a muglièra r''o Re le rette chelli legne c'aveva ammuzzato d'o purtuvallo. 'A vicchia- rella s''e purtava 'a casa, 'nghiurètte 'a porta, e ascette. Chelli legne arrivintàvano 'na figliola: chesta le scupava 'a casa, le facette 'o lietto, 'a cucinava e arriventàva n'ata vota legna.
'A vicchiarella 'na vota e duie, virette chesto. Piglia, 'na vota, facette 'nfinta r'ascì, si tirava 'a porta; ma nu' ghiurètte, e po' si mittètte a fa' 'a posta 'a rinto 'a mascatura, pe' biré chi era. Comm'ascètte chella giovine 'a sotta 'o lietto pe' li fa' 'o lietto, 'a vicchiarella spaparànza 'a porta, e rice.
- Tu, tu sive ca mi facìve tutte chesto, e nun ti facive viré? Rèstati mo' rinto 'a casa e guardamélla, ca i' aggi' ascì - iette addo' 'o Re, rice - Chelli legne ca mi ristavi, pe' ruie tre ghiuorni i' asceva e mi truvava fatto tutto cosa. 'Na vota faciette 'nfinta 'e 'sci', e mi mittette a tinì mente 'a rinto 'a mascatura, viriette ca chilli legne arrivintàrono 'na figliola, trasiette rinto e i' 'a truvaia; e mo' l'aggio rummàse 'a casa. Rispunnette 'o Re:
- Portaméla cca'!
'A vecchia 'a purtava llà. Piglia, 'o Re 'a canuscètte, rice:
- Vulìmme fa' 'na tavola e bulìmme mannà a chiammà pure pàtete e màmmate.
Ca ierano 'e pariente r' 'a Schiava Sarracina. Vinèttero chisti, si facette 'a tavola e si mittettero a mangià. Quanno finettero 'e mangià, 'o figlio r''o Re si vutàva vicino 'o patre r 'a mugliera, ciovè r''a Schiava Sarracina:
- I' tineva doie tabacchère, una r'oro e 'n'ata r'argiento: pirdiette chella r'oro e 'a truvaie d'argiento. Mo' aggio truvato chella r'oro e chella argiente: quale m'aggia tenere? Chella r'oro o chell'argiento?
Rispunnette 'o patre r''a schiava Sarracina:
- Chella r'oro!
- Embè, tèccati fìgliata ca nu' mi ci aggiu cuccàto ancora!